Freitag, November 06, 2015

Deutsche Securitateoffiziere – Ofiţeri de Securitate germani








Deutsche Securitateoffiziere



War der deutsche Securitateoberst Martin Schnellbach (geb. 6. November 1912 in Lipova – gest. 27. März 1984 in Temeswar) Mitglied der Waffen-SS wie Anton Peter Petri in seinem Biographischen Lexikon des Banater Deutschtums, Th. Breit Druck + Verlag GmbH, Marquartstein 1992, S. 1741, behauptet? Wer waren Mihail Andre, Viliam Steskal (Wilhelm Steskahl), Rudolf Hinz, Gunter Almen, Ioan Kappel, Iosif Depner, Iosif Veber, Ioan (Öcsi) Bădescu (vgl. Position 110und Iosif Müller? Auf diese und andere Fragen finden Sie hier demnächst einige Antworten. Ausführlich in der gedruckten Halbjahresschrift 2016. 
William Totok


Ofiţeri de Securitate germani 



A fost colonelul de Securitate, Martin Schnellbach (născut la Lipova, 6 noiembrie 1912 – decedat la Timişoara, 27 martie 1984), încorporat în Waffen-SS, precum susţine Anton Peter Petri în: Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums (Lexicon biografic al germanilor din Banat), Th. Breit Druck + Verlag GmbH, Marquartstein, 1992, p. 1741? Cine au fost Mihail Andre, Viliam Steskal(Wilhelm Steskahl), Rudolf Hinz, Gunter Almen, Ioan Kappel, Iosif Depner, Iosif Veber, Ioan (Öcsi) Bădescu (cf. pozitia 110)şi Iosif MüllerLa aceste întrebări veţi găsi aici, în curînd, cîteva răspunsuri. Pe larg în Halbjahresschrift 2016.
William Totok





****



Der rumäniendeutsche Securitatechef aus Hermannstadt: Mihail Andre (1933-1991). 
Şeful Securităţii din Sibiu, etnic german: Mihail Andre (1933-1991). 


Mihail Andre (geb. 28.01.1933, in Netuş - - deutsch Neithausen, ungarisch Netus -, Gemeinde Jakobsdorf/Iacobeni, Kreis Hermannstadt/Sibiu, Namen des Vaters Mihail, Namen der Mutter Ana. Verstorben 1991, in Hermannstadt/Sibiu). 

Mihail Andre (născut la 28.01.1933, în satul NETUŞ, comuna IACOBENI, judeţul SIBIU, fiul lui MIHAIL şi ANA. Decedat în 1991, în SIBIU) 








[7 iulie 1973. Fişa maiorului Mihail Andre Mihail redactată de Direcţia cadre şi învăţămînt al Ministerului de Interne, semnată de şeful Direcţiei Cadre şi învăţămînt, general-maior Iulian Vlad. Fragment.]

MINISTERUL DE INTENE                       SECRET DE SETVICIU[1]
Direcţia cadre şi învăţămînt               Exemplar nr. 1


[...] La 1 aprilie 1956 a fost încadrat ca salariat civil la Direcţia regională de securitate Braşov unde, iniţial a lucrat ca translator de limba germană, iar la puţin timp, dovedind pasiune şi aptitudini pentru munca informativă, i s-au încredinţat sarcini pe această linie în problema „naţionalişti germani”, în care a obţinut
rezultate foarte bune.

La 1 februarie 1957 a fost chemat în cadrele active cu gradul de sublocotenent şi repartizat ca lucrător operativ în aceeaşi unitate. [...]

[1] Material dactilografiat.
ACNSAS, Cadre MAI 27286, ff. 34-35

***

[22 decembrie 1975. Adresa şefului Securităţii din Sibiu, lt.col. Mihail Andre, trimisă Direcţiei a VI-a, cercetări penale, privind transferarea la procuratura militară din Timişoara a cauzei legate de procesul politic intentat lui Gunter Totok care a fost condamnat pe data de 10 decembrie 1975 la 5 ani de închisoare – nu la 7, precum se spune în text - în baza articolului 166 al. 2 C.P. – „propagandă împotriva orînduirii socialiste”] 

[22. Dezember 1975. Mitteilung des Securitatechefs aus Hermannstadt, Oberstleutnant Mihail Andre, an die Hauptabteilung VI in Bukarest, zuständig für politische Strafverfolgung, bezüglich der Übernahme des Verfahrens gegen Gunter Totok durch die Militärstaatsanwaltschaft aus Temeswar, nachdem der Angeklagte bereits am 10. Dezember 1975 zu einer Haftstrafe von 5 Jahren – nicht 7 Jahren, wie es im Text heißt – wegen antisozialistischer Propaganda, laut Paragraph 166 Abs.2 des StGB, verurteilt worden war.]


ACNSAS, D 16338, vol 9, f. 349

Zusätzliche Einzelheiten - detalii suplimentare:


  1. Plan der Securitate zur Zerschlagung der Aktionsgruppe Banat / Plan de dăstrămare a Grupului de Acţiune Banat, in: Zerschlagung der Aktionsgruppe - Plan der Securitate, in: Halbjahresschrift - hjs-online15.11. 2009 
  2. Securitate - Strafverfahren - Ancheta penală - 1975, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 18.02.2010




***



[14 decembrie 1976. Notare de serviciu a lt.-col. Mihail Andre care a obţinut pentru activitatea sa calificativul „bine“, dar şi o sancţionare cu „mustrare scrisă“ pentru neajunsuri în urmărirea „fugarului Ion Gavrilă Ogoranu“]

[14.Dezember 1976. Dienstliche Beurteilung des Securitateoberleutnants Mihail Andre, der in seinem Arbeitszeugnis für seine Leistungen mit „gut“ bewertet wurde, gleichzeitig aber auch wegen einiger Unzulänglichkeiten bei der Fahndung nach dem „Untergetauchten“ Ion Gavrilă Ogoranu einen „schriftlichen Verweis“ erhielt]

MNISTERUL DE INTERNE                           SECRET
Unitatea militară nr. 0883 Sibiu          (după completare)[1]

NOTARE DE SERVICIU

pe perioada de la 1 ianuarie 1976 pînă la 31 decembrie 1976
Privind pe Lt. col. ANDRE Mihail MIHAIL
(gradul, numele de familie, prenumele tatălui şi prenumele celui în cauză)

Data şi locul naşterii: 28 ianuarie 1933, satul Noiştat, jud. Sibiu

Apartenţa politică: Membru P.C.R. din anul 1953
(membru P.C.R., membru U.T.C., din ce an)

Data înaintării la gradul actual: 12 octombrie 1973
Funcţia actuală şi data numirii în acestă funcţie: Şef al Securităţii jud. Sibiu
20 septembrie 1973

Studii absolvite (sau pe care le urmează şi anul)
- de cultură generală sau superioară: Student la Facultatea de drept fără frecvenţă, anul V 1976/1977
- politice: Universitatea serală 3 ani, 1967
- militare: Curs de perfecţionare fără frecvenţă 1 an
Calificativul la ultima notare: „BINE“


TEXTUL NOTĂRII

Lt. colonel ANDRE MIHAIL – Şeful Securităţii judeţului Sibiu, a depus interes şi se preocupă permanent pentru pregătirea sa politică, profesională, militară şi de cultură generală, manifestînd aceiaşi preocupare şi pentru pregătirea cadrelor din subordine.
Ofiţerul a acordat mai multă atenţie studierii şi în acelaşi timp aplicării în viaţă a prevederilor documentelor de partid, a actelor normative, a ordinelor şi instrucţiunilor care reglementează munca de securitate, cerînd cu mai multă insistenţă faţă de perioada anterioară cadrelor din subordine executarea lor.

f. 58

În această perioadă, ca urmare a activităţii desfăşurate personal, cît şi prin antrenarea efectivelor de securitate din subordine, s-au îndeplinit mai bine sarcinile şi misiunile încredinţate, a obţinut rezultate mai bune în muncă şi cu o mai mare operativitate.

Din punct de vedere profesional este bine pregătit, are simţul datoriei, mai ales cînd trebuie să lucreze de unul singur, manifestă o atitudine corectă faţă de munca subordonaţilor, creind un climat sănătos de muncă, cu responsabilitate la subordonaţi.
În exercitarea actului de comandă, ofiţerul se străduieşte să dea ordine cît mai bine gîndite, dar sînt situaţii cînd ordinele date nu le controlează şi nu trage la răspundere pe cei care nu le-au îndeplinit cu exigenţă şi fermitate.
Din punct de vedere al participării la procesul muncii informative, se poate aprecia că ofiţerul este competent şi sprijină subordonaţii pe această linie. Personal are în legătură 4 informatori, dar în 1976 nu a recrutat nici unul personal. Are o acţiune informativă în lucru, care este lucrată bine.
Coordonează direct activitatea de contraspionaj, pe această linie, făcîndu-se nişte salturi calitative.
Ca membru al Comitetului de partid şi preşedinte al comisiei pentru probleme profesionale desfăşoară o activitate bună şi susţinută.
Îi recomand pentru viitor ca să se formeze cu aptitudini mai ferme de personalitate în actul de comandă.
Manifestă preocupare pentru pregătirea sa de cultură generală. A promovat anul IV al Facultăţii de drept.
În serviciu, familie şi societate are o comportare corespunzătoare.
În cadrul organului de securitate starea disciplinară este corespunzătoare. Au fost două cazuri de scoatere în 1976,

f. 58v

pentru abateri.
Starea sănătăţii ofiţerului în general este bună, permiţîndu-i să facă eforturi intelectuale. În acest an a avut 7 zile concediu medical.
Recomand ofiţerului să manifestă mai multă grijă faţă de starea sănătăţii lui în general. Din fişa medicală rezultă următoarele afecţiuni: „Reumatism degenerativ“, „Spondiloză“, „Coxatroză bilaterală“, „Litiază renală“ şi „Cardiopatie ischemică dureroasă“.
Pentru neajunsurile manifestate în acţiunea de urmărire a fugarului GAVRILĂ ION[2] a fost sancţionat cu „Mustrare scrisă“.
Pentru activitatea de viitor recomand o concentrare a eforturilor, spre cuprinderea sub control şi îndrumare a tuturor liniilor de muncă şi să manifeste mai multă exigenţă în executarea actului de comandă.
Activitatea ofiţerului poate fi apreciată cu calificativul de „BINE“.

Funcţia, gradul şi semnătura          Data întocmirii
celui care a întocmit notarea         14 decembrie 1976
Colonel (ss) Gergely Francisc

f. 59

Concluzia comisiei de notare

De acord cu conţinutul notării şi calificativul acordat.

PREŞEDINTELE COMISIEI CENTRALE DE NOTARE
PRIM ADJUNCT AL MINISTRULUI DE INTERNE
General maior, (ss) Nicolae Pleşiţă[3]

MEMBRII

Adjunct al MiNISTRULUI DE INTERNE
General locotenent (ss) Alexandru Dănescu

Adjunct al MiNISTRULUI DE INTERNE
General locotenent (ss) Jean Moldoveanu

SECRETAR DE STAT AL MINISTERULUI DE INTERNE
General locotenent (ss) Mihai Pacepa

PRIM-secretar al comiTETULUI ORGANIZAţIEI DE PARTID
General locotenent (ss) Constantin Gelcă

ŞEFUL DIRECţIEI CADRE şI ÎNVăţăMÂNT
Colonel (ss) Moise Vasile

Data 25.03. 77

HOTĂRÎREA MINISTRULUI DE INTERNE

Aprob notarea şi calificativul „Bine“.

(ştampilat) (ss) Coman[4]

Data 06.04. 77

Am luat la cunoştinţă de conţinutul notării de serviciu
Semnătură (ss) lt.col. Mihail Andre  Data: 29.04. 1977

MODEL nr. 2
f. 59v
 ACNSAS, Cadre MAI 27286, ff. 58-59v


_______________________________________________________

[1] Material dactilografiat pe un formular tip.

[2] Despre pedepsirea mai multor ofiţeri pentru „neajunsuri“ în „acţiunile operative legate de depistarea partizanului Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006) a se vedea: William Totok, Elena Irina Macovei, Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România (Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung, Ion Gavrilă Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iaşi, 2016, pp. 149-150. În cazul Ogoranu i-a fost ridicată pedeapsa de către ministrul de interne pe data de 9 mai 1977 (cf. „Fişa personală“, ACNSAS, Cadre MAI 27286, ff. 14-22, aici f. 21). Tot cu o „mustrare scrisă“ a mai fost pedepsit „pentru lipsă de fermitate faţă de abaterile comise de inspectoratul Sibiu“ pe data de 4 iunie 1977. Prin această pedeapsă s-a prevăzut şi „suspendarea îndemnizaţiei de comandă pe timp de 6 luni“. Pedeapsa a fost ridicată de ministrul de interne pe data de 30 decembrie 1977 (ibidem, f. 21). În cel de-al doilea caz este vorba despre „abaterile fostului şef al inspectoratului, col. Gergely Francisc“ (cf. Fişă personală dactilografiată pe maşină de scris IBM, cu litere mari, din 12 ianuarie 1979, nesemnată, întocmită de Serviciul independent de cadre şi învăţămînt al Departamentului Securităţii Statutului din cadrul Ministerului de interne, ibidem, f. 28). Francisc Gergely (1930-1996) a fost numit în 1968 şeful inspectoratului judeţean Sibiu.

[3] Nicolae Pleșiță (n. 16 aprilie 1929, orașul Curtea de Argeș, județul Argeș - m. 28 septembrie 2009, București) general de Securitate, fostul şef al Direcției de Informații Externe (1980-1984).

[4] Teodor Coman (n. 21 sept. 1928, com. Izvoru, jud. Argeş; d. 1996, Bucureşti) Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–16
dec. 1987).

Studii: Şcoala Generală din com. Izvoru (1935–1942); Şcoala Tehnică Industrială Militară Auto nr. 5 din Găeşti (oct. 1942–1947); Şcoala de Subofiţeri Tehnici Auto din Piteşti (1947–ian. 1948), continuată la Bucureşti (ian. 1948–apr. 1949); Curs de excavatorişti în com. Mircea Vodă, jud. Constanţa (mart.-mai 1950); Şcoala Centrală a Comsomolului de la Moscova (sept. 1955–1956); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“, curs fără frecvenţă; Şcoala medie (în 1965); Facultatea de Economie Generală, Academia de Studii Economice Bucureşti.
Profesia de bază: mecanic auto.

Activitate şi funcţii: membru al U.T.C. din sept. 1947; membru de partid din aug. 1953; argat (iul.-oct. 1942); comandant de pluton şi comandant de companie la Şcoala de Conducători Auto Găeşti (apr. 1949–febr. 1950); sublocotenent (apr. 1949); locotenent în rezervă (febr. 1950); excavatorist şi secretar al organizaţiei U.T.M. la Şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră (iun. 1950–ian. 1951); instructor al Comitetului U.T.M. al Şantierului Canalului Dunăre – Marea Neagră (ian. 1951–1953); prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Constanţa (nov. 1953–1954); instructor, secretar (1954–sept. 1955) şi primsecretar (dec. 1956–1960) al Comitetului regional U.T.M. Constanţa; membru al biroului Comitetului regional de partid Constanţa (din ian. 1959); prim-adjunct al şefului Secţiei organizatorice (1960–1965) şi secretar pentru probleme organizatorice (1965–febr. 1968) al Comitetului regional de partid Dobrogea; primsecretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Tulcea (febr. 1968–23 nov. 1974); prim-adjunct al ministrului de Interne (23 nov. 1974–22 mart. 1975); ministru de Interne (22 mart. 1975–5 sept. 1978); membru al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale (în 1975); membru al Consiliului Apărării al R.S.R. (11 nov. 1975–2 mart. 1979); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vâlcea (din 26 sept. 1978); membru al Comisiei pentru problemele organizatorice de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); preşedinte al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare (11 apr. 1984–26 aug. 1986); secretar al Comisiei Electorale Centrale (din 30 ian. 1985); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în Regatul Haşemit al Iordaniei (30 oct. 1986–3 mai 1989).

Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Frecăţei, jud. Tulcea (1969–1975), Orţişoara, jud. Timiş (1975–1980), Zătreni, jud. Vâlcea (1980–1985) şi nr. 10 Sovata, jud. Mureş (1985–1989); membru al Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat a M.A.N. (din 29 mart. 1980).

Distincţii: Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a V-a (1961), clasa a III-a (1974); „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a IV-a (1967); Ordinul „23 August“ clasa a III-a (1971); „Meritul Agricol“ clasa I (1974).

Florica Dobre (coord.), Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicţionar, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pp. 169-170, (accesibil online aici).  

***

[23. März 1979. Anfrage der Securitate aus Hermannstadt, unterzeichnet vom lokalen Securitatechef, Oberstleutnant Andre Mihail und dem Chef der Unterabteilung 1/B, Hauptmann Ignat Nechifor, gerichtet an das Kreisinspektorat Timiş der Securitate.]

[23 martie 1979. Adresă a Inspectoratului Jud. Sibiu-Securitate, semnată de şeful Securităţii locale, lt. col. Andre Mihail şi de şeful serviciului 1/B, cpt. Ignat Nechifor, către Inspectoratul Judeţean Timiş-Securitate cerînd supravegherea lui Walter Fromm - în cursul unei vizite la Timişoara - şi transmiterea de date despre William Totok pe care urmează să-l întîlnească.]
 

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 194-194v.




***




Securitateoberst - col. Viliam Steskal




[28. Juni 1941. Wilhelm Steskahls Aufnahmeerklärung in die NS-Arbeiterschaft] 

[28 iunie 1941. Adeziunea lui Wilhelm Steskahl la organizația muncitorească național-socialistă]

ACNSAS, Cadre MAI 71, f. 216

***



[15. November 1944. Artikel aus der Scînteia, in dem auch Steskahl erwähnt wird, bevor er noch die deutsche Schreibweise seines Nachnamens in Steskal umgeändert hatte, um dadurch eine tschechische Abstammung zu suggerieren und orthografisch zu beglaubigen] 

[15 noiembrie 1944. Articol din Scînteia în care e amintit şi Wiliam Steskahl cu numele de familie în ortografie germană, modificat mai tîrziu în Steskal pentru a sugera o origine cehă] 
„La Reşiţa, muncitorii se organizează“, în: Scânteia, anul 1, nr. 56, 15 noiembrie 1944, p. 3





***

[Undatiert: Auszug aus einem Dokument betr. Generalmajor Viliam Steskal aus Temeswar]

[Nedatat: Fragment dintr-un document pr. la gen.-mr. Viliam Steskal din Timișoara]



***



[2. August 1950. Autobiografie von Viliam Steskal. Auszug]

[2 august 1950. Autobiografia lui Viliam Steskal. Fragment]

AUTOBIOGRAFIE[1]

Unterfertigter, Steskal Viliam, geboren in der Ortschaft, Brang, Deutschland, am 26. November 1913, habe 4 Grundschulklassen und 2 Klassen einer Industriefachschule besucht, meine Nationalität ist tschechisch, meinen Militärdienst habe ich in Chitila, in einem Eisenbahnerregiment, abgeleistet, mein Beruf ist der eines Schlossers. –
1938 heiratete ich Potocska Maria, geboren 1920, von Beruf Schneiderin, heute Hausfrau, politisch war sie früher nicht tätig, während des Krieges hat sie die ROTE HILFE unterstützt, 1945 trat sie der KPR bei, wir haben ein sechsjähriges Kind, Steskal Ernest[2], wir verfügen über keinen Besitz. [...]



(Anmerkungen und Übersetzung aus dem Rumänischen: William Totok)
ACNSAS, Cadre MAI 000071, Bl. 101



[1] Das Dokument umfasst 5 maschinengeschriebene Seiten. Alle hier kursiv geschriebenen Wörter sind im Original unterstrichen.
[2] Sein Sohn war später als Milizoffizier tätig. [Hier ein kurzer Auszug aus einem Referat, mit Hinweisen auf den Sohn des Generals, das hier in voller Länge gelesen werden kann: În decembrie 1965, generalul-maior Steskal Wiliam a fost sesizat că fiul său – ofiţer de miliţie–, fiind în stare de ebrietate, a provocat scandal public, cu care ocazie a fost bătut şi i s-au rupt epoleţii. Întrucât la restaurant a fost cu un salariat, angajat civil, al regiunii de securitate, l-a chemat pe acesta a doua zi în biroul său, unde l-a înjurat şi l-a bătut, pe motivul că nu l-ar fi apărat pe fiul său. La numai 3 luni după cele petrecute, generalul-maior Steskal Wiliam l-a încadrat pe angajatul civil în corpul subofiţerilor, cu gradul de plutonier-major. Şi în acest caz, general-maior Steskal Wiliam a săvârşit o infracţiune pentru care era pasibil de pedeapsă. - Citat dintr-un referat întocmit de Consiliul Securităţii Statului asupra abaterilor săvârşite de unii ofiţeri din fosta Direcţie regională de securitate Banat, din 8 iunie 1968 - a fost postat integral aici.]



Vollständiger Text in der gedruckten Ausgabe der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Nr. 1-2, 2016. 




24. / 31. 8. 2016: 

William Totok, "Decapitare dirijată. Viliam Steskal (1913-2001), schiţă de portret al unei figuri sinistre a Securităţii" (I), RFE, 24.8. 2016

Partea a II-a - RFE, 31.8. 2016

Über die „Entmachtung” des Securitateoffiziers, Viliam Steskal (1913-2001). Kurzporträt eines kommunistischen Polizeischergen in: William Totok, Ambivalente Lebensläufe. Securitateoffiziere zwischen Verklärung und Sachlichkeit (2), in: Elektronische Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, 1. Jg., 1. Folge, Juli 2017

Zum gleichen Thema - Link:

Cf. Martin Schnellbach 

„Gică” von Radio Temeswar - „Gică” de la Radio Timişoara







Aktualisiert-actualizat: 14.8. 2023, 12:00 h